Impulsionarea dezvoltării județului Dâmbovița și păstrarea identității culturale a fostei capitale a Țării Românești prin conservarea, protejarea, dezvoltarea și valorificarea Ansamblului Monumental Curtea Domnească din Târgoviște

Întinsă pe 29.000 mp, Curtea Domnească reprezintă cel mai bine păstrat ansamblu aulic medieval de pe teritoriul României. A funcţionat cu intermitenţă timp de peste trei veacuri (1396-1714), ca reşedinţă şi scaun domnesc pentru 33 de voievozi, începând cu Mircea cel Batrân şi încheind cu Constantin Brâncoveanu.

După mijlocul veacului al XV-lea, fortificaţiile Curţii Domneşti devin cele mai mari din ţară, şanţul de apărare, lat de aproximativ 20-24 de metri şi adânc de 4 metri, fiind întărit cu pari de lemn dispuşi oblic în mal. Reprezentative pentru arhitectura şi arta românească, monumentele Curţii Domneşti – Turnul Chindia, Palatul Domnesc, Biserica Mare Domnească, Casa Doamnei Bălaşa, Biserica Sfânta Vineri, Biserica Paraclis, Fortificaţiile Curţii Domneşti, Poarta de Sud, Baia Domnească, Foişorul Brâncovenesc – oferă posibilitatea cunoaşterii unui capitol din istoria şi arta medievală a României.

Restaurarea și punerea în valoare a Ansamblului Curtea Domnească a devenit un obiectiv de importanță majoră pentru Consiliul Județean Dâmbovița care, în anul 2017, a semnat proiectul „Impulsionarea dezvoltării județului Dâmbovița și păstrarea identității culturale a fostei capitale a Țării Românești prin conservarea, protejarea, dezvoltarea și valorificarea Ansamblului Monumental Curtea Domnească din Târgoviște”, primind peste 19.7 milioane de lei pentru realizarea obiectivelor propuse.

Investiția are ca termen de finalizare decembrie 2023, iar prin acest proiect se urmăreşte valorificarea durabilă, prin conservarea şi protejarea următoarelor obiective istorice: ruinele Bisericii Paraclis, Turnul Chindiei, Biserica Domnească Mică Sf. Vineri şi Biserica Domnească Adormirea Maicii Domnului, din cadrul ansamblului, în vederea impulsionării dezvoltării locale prin creşterea numărului de vizitatori şi intensificarea activităţilor economice pe parcursul perioadei de implementare şi sustenabilitate.

Cele patru obiective istorice reabilitate din Ansamblul Curtea Domnească fac parte din bunurile clasate în Patrimoniul Cultural Național din România.

Ruinele Bisericii Paraclis

Biserica – paraclis a Curții Domnești, construită în jurul anului 1415, după refacerile brâncovenești din 1701, s-a numit „Biserica Doamnei”, fiind rezervată soției domnului și suitei sale. Cu ajutorul fondurilor Regio, aici au fost efectuate lucrări de eliminare a adaosurilor parazitare, colectarea și evacuarea apelor pluviale, refacerea paramentului, refacerea copertinei de protecție a zidurilor ruinei, refacerea pardoselilor interioare și exterioare, iluminat arhitectural de punere în valoare, respectiv iluminat perimetral alcătuit din proiectoare încastrate în noul trotuar de gardă și iluminat arhitectural de incintă realizat prin intermediul proiectoarelor și achiziționarea dotărilor necesare.

Turnul Chindiei

Turnul Chindia reprezintă emblema de secole a orașului Târgoviște. Cel mai probabil a fost construit în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în vremea domniei lui Vlad Ţepeş. Cercetările întreprinse de arheologul Nicolae Constantinescu au dovedit faptul că turnul Chindia a fost zidit pe pridvorul paraclisului din vremea lui Mircea cel Bătrân. Lucrările au presupus recondiționarea bazei piramidale din cărămidă, inclusiv a celei din piatră, de la partea inferioară a turnului; măsuri de hidroizolare/combatere a umidității și infiltrațiilor; consolidarea și restaurarea/reabilitarea scării de acces; reabilitarea confecțiilor metalice și feroneriilor; refacerea tencuielilor interioare; refacerea învelitorilor; refacerea scurgerilor apelor pluviale de pe esplanadă; sistem de supraveghere video; măsuri de protecție și siguranță în exploatare pentru vizitatori; iluminat arhitectural de punere în valoare; dotări.

Biserica Domnească Mică Sf. Vineri

Biserica „Sf. Vineri”, sau Biserica Mică Domnească, a fost construită la mijlocul secolului al XV-lea și reparată în 1517 de clucerul Manea Persanu. La sfârșitul secolului al XVI-lea, odată cu mărirea Curții Domnești, zidul care împrejmuia biserica, a fost legat cu masivul zid de incintă al Curții Domnești, fiind astfel inclusă în complexul acesteia. La Biserica Domnească Mică Sf. Vineri s-a realizat reabilitarea fațadelor, reabilitarea tâmplăriei exterioare, refacerea șarpantei din lemn de rășinoase, refacerea învelitorii cu același tip de material, colectarea și evacuarea apelor pluviale, reabilitarea instalațiilor interioare și exterioare, reabilitarea confecțiilor metalice și a feroneriei, instalații de avertizare incendiu și antiefracție, iluminat arhitectural de punere în valoare și achiziționarea dotărilor.

Biserica Domnească Adormirea Maicii Domnului

Biserica Mare a Curții, paraclis religios important în Târgoviște, zidită în același timp cu Casa Domnească, poartă hramul Adormirii Maicii Domnului. A fost construită în anul 1583 de Petru Cercel și refăcută în 1698 de Constantin Brâncoveanu. A fost construită într-un singur an și se păstrează în formă sa originală. În pridvor sunt câteva lucruri interesante: tabloul votiv unde sunt pictați domnitorii Țării Românești, o reprezentare a lui Mihai Viteazul, singura de altfel, purtând pe cap coroana domnească. În pronaos sunt înmormântați Matei Basarab și nepotul acestuia. Aici au fost realizate lucrări de conservare și reabilitare a elementelor exterioare din piatră, reparații la trotuare și soclu, reabilitarea locală a paramentului exterior, revizuirea învelitorilor, sistem de degivrare la jgheaburi și burlane, iluminat arhitectural de punere în valoare, revizuirea instalației de paratrăsnet și dotări.

În urma implementării acestui proiect s-a urmărit creşterea numărului de vizitatori cu o rată de 8,77% pe an în perioada de sustenabilitate a proiectului, asigurându-se astfel impulsionarea dezvoltării judeţului Dâmboviţa. Așadar, la finalul implementării proiectului se preconiza că aproximativ 92.000 de vizitatori, vor trece pragul ansamblului monumental, însă acest număr a fost depășit deja din perioada pandemică.